Cateodata stau si ma gandesc,
Cat au trecut anii si n'am putut sa ma 'spovedesc',
Niciodata n-am spus ce simt
Si cand o zic tot mai mult incep sa mint.
Acum clopotul imi suna de la departare,
Acum stiu ca am facut o prostie mare
Moartea ma asteapta in departare
Inca n-am intalnit-o,dar stiu ca e nerabdatoare.
Nu stiu ce o sa fac peste cativa ani
Poate ceva banal,poate o sa ajung cineva
Sau poate o sa intalnesc persoana pe care mereu o voi astepta.
Dispare in noapte si odata cu ea aud mii de soapte,
Cred ca innebunesc chiar si peretii imi vorbesc
In intunericul din casa cred ca e cineva,
Ma pandeste,ma chinuie,e intunericul nu de alta,
Mereu ma inspaimanta,dar ma si incanta,
Intunericul e sursa mea de inspiratie
Plangi,razi cand te gandesti la el cu admiratie
Cel mai frumos este sa stai cu cineva
Asa cum se intampla de multe ori,asta nu se putea,
Vroiam sa traiesc ca un adult,
Sa te am langa mine sa pot sa te ascult
Eu cred ca te iubesc
Si chiar daca nu te am tot mai mult te doresc,
Am zis de multe ori asta,da am zis ca sa nu uiti
Nu pot sa cred ca sunt indragostita,
Ca sa sti si tu,pentru prima data m-am simtit iubita.
Iarta-ma ca sunt cam prostuta,
Iarta-ma ca te iubesc,
Iarta-ma ca tot ce vreau este sa te privesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu